Beetlejuice Beetlejuice

 

Beetlejuice Beetlejuice,2024  regia Tim Burton, cu Michael Keaton,Winona Ryder, Catherine O'Hara, Jenna Ortega, Justin Theroux, Monica Bellucci

Tim Burton a devnit nostalgic după producția care l-a făcut „mare” în 1988, Beetlejuice. Așa că i-a făcut o continuare.

Filmul a avut succes la public și încasări generoase, așa că se poate vorbi de un succes, cel puțin comercial. Eu aș zice că e vorba de un simptom al nivelului deplorabil al producțiilor actuale. Da, e un film Tim Burton, inventiv când vrea asta, și publicul a simțit asta și a văzut filmul cu plăcere. Prin comparație cu ce e în jur, e un film bun, dar nu foarte...

În primul rând filmul se chinuie să înghesuie în scenariu personajele jucate de Winona Ryder și Catherine  O'Hara în primul film. Așa după 30 de ani, să marcheze continuitatea. Demers nu prea reușit. Roluri nu prea ofertante, iar cele două actrițe nu prea au nimic de spus. 

Esențialul, desigur, e Beetlejuice, adică Michael Keaton. Care nu dezamăgește, dar, totuși, vârsta își spune cuvântul, nu mai este aceeași energie.

Rămân glumițele ușurele, corecte politic, și multă inventivitate în imagini (și ilustrare muzicală), nu e rău, dar cam puțin.

The Founder, Fondatorul

The Founder, Fondatorul, USA 2016, regia John Lee Hancock, cu Michael Keaton, John Carroll Lynch, Nick Offerman

The Founder este un film despre Ray Kroc cel care a făcut din McDonalds o rețea de fast food de importanță națională în Statele Unite și a pus bazele dezvoltării ei internaționale.
Desigur Ray Kroc este un erou, dar un erou al capitalismului victorios, a cărui morală este eficiența economică. Genul de personaj pe care nu e neapărat să-l placi.
E un film care pune în valoare la maximum talentul actoricesc al lui Michael Keaton, și chiar merită să vedeți filmul pentru asta.
Îi dau replica, excelent, în rolurile fraților McDonald, cei care au stat la baza afacerii, John Carroll Lynch și Nick Offerman. Ei sunt cei care fac afaceri în vechiul stil și conflictul lor cu Ray Kroc este delicios, fie că vă place sau nu să mâncați la McDonald.

Spotlight

Spotlight, USA 2015, regia Tom McCarthy, cu Mark Ruffalo, Michael Keaton, Rachel McAdams

Deşi am mai multe filme despre care aş vrea să vorbesc acum, o să scriu două vorbe despre oscarizatul Spotlight.

Americanilor în mod sigur le plac poveştile despre ziarişti care descurcă iţele unor scandaluri de mari proporţii. Presa este a patra putere în stat, şi sintagma asta e o chestie serioasă în America. Chiar şi atunci când te paşte pericolul tabloidizării, iar concurenţa internetului taie bugetele şi resursele de personal ale redacţiilor. Chiar şi atunci când iureşul ştirilor şi bruiajului informaţional te împiedică să mai discerni ce important şi ce nu.

Aici e vorba de scandalul obiceiurilor pedofile ale slujitorilor bisericii catolice din State, tolerate cu binecuvântarea ierarhilor superiori.

Scandal mare dezvăluit de nişte ziarişti cu aplomb. Poveste adevărată.

O poveste interesantă fără îndoială. Cu o echipă de actori bună, în frunte cu Michael Keaton. Însă mă întreb cine îşi va mai aminti de acest film peste un?

Birdman/Omul pasare

Birdman, USA 2014, regia Alejandro González Iñárritu, cu Michael Keaton, Zach Galifianakis, Edward Norton, Emma Stone, Naomi Watts, Andrea Riseborough

Cu atatea vedete pe afis, si atatea nominalizari la Oscar nu puteam sa ratez acest film. Am plecat din sala de cinema cu sentimente amestecate.

Filmul sufera de pretiozitate. Este ca si personajul principal: un actor care vrea cu tot sufletul sa fie "autentic", insa gesturile sale nu sunt receptate decat ca acte de vedeta in cautarea succesului. Asa si filmul. Iti vine sa dai in cap regizorului, ca in scena de deschidere a filmului, pentru ca a tinut cu tot dinadinsul sa supraliciteze tema suferintei artistului care nu se poate autentifica in fata celorlalti decat in nefiinta. Putea fi un film bun poate chiar excelent despre conditia actorului (artistului) daca regizorul s-ar fi limitat la un film realist. Insa
Iñárritu este suprarealist, si filmul sau parca tipa din fiecare cadru: nu-i asa ca Michael Keaton e genial? (chiar este), nu-i asa ca nimeni nu poate amesteca ca mine tehnicile de filmare? (e filmat superb), nu-i asa ca muzica filmului e o experienta extatica? (solo-ul de tobe care ne insoteste tot filmul chiar este). E un film care va gasi in mod sigur oameni care sa spuna ca le-a placut (mult) dar si multi oameni care sa spuna ca e "o prostie".