Tantra

Deoarece cuvântul Tantra încă mai trezește reacții cu subînțeles la noi, câteva explicații sunt necesare.
Cuvântul sanskrit "tantra" se traduce pur și simplu prin "text" sau "sistem de ritualuri și  instrucțiuni". Prin urmare, o mulțime de texte clasice indiene conțin cuvantul "tantra" in titlu.
Din secolul al VI - lea în cadrul Shaivismului (adoratorii zeului Shiva) Shakhtismului (cei dedicați zeiței Shakhti și avatarurile sale  Durga, Kali, Saraswati, Lakshmi, Parvati și Tripurasundari), Vishnuism (adoratorii lui Vishnu) dar și în Budism apare credință într-un corp de cunoștințe menite sa asigure salvarea practicantului, a unui sistem de ritualuri și activitati (uneori cu un caracter de secret) considerate mai puternice decât devoțiunea comuna.
Practica tantra include ritualuri, rugăciuni, recitarea de mantre, practici yoghine cu scopul de atinge puteri supranaturale prin (cvasi)uniunea practicantului cu zeitate care tuteleaza acea practica (fiind mai multe scoli, zeitatea poate diferi de la o Scoala la alta).
Unele practici merg pina la a  recomanda consumul de substanțe halucinogene, practici sexuale transgresive, sau experiente în proximitatea morții.
Tantra nu se confunda cu yoga însă a lăsat o amprenta puternica în dezvoltarea yoga.
Practicile tantrice deobicei recomanda etape de vizualizare complexe, "tattvas", practicantul ajungând în final la Uniunea cu zeitatea (tattvas supremă).
Un element central al practicilor tantrice, transmise și către yoga, este credință în existenta unor canale energetice, care, purificate, pot conduce la manipularea energiilor de către practicant pentru a obține puteri "supranaturale".
Imaginea devenita clasica și în yoga este cea din cartea din secolul al X - lea, Kubjikamatatantra, carte a cultului tantric Kaula centrat pe devoțiune fata de zeița Kubjika.
În aceasta găsim descris sistemul celor 6 chakras ( roți). Tot acolo este descris procesul prin care zeița Kundalini, care este în stare latenta la baza coloanei, este trezita și prin canalul energetic central ajunge în partea superioara a capului unde se unește cu Shiva.
Acestea fac parte din schema clasica a învățăturii yoghine și astăzi, arătând cât de mare a fost influenta Tantra asupra Yoga.
Ashtanga Respira

Budismul Yogachara

Deși Budismul nu a avut un mare viitor în India, și practicile Yoga de astăzi așa cum au fost ele transmise în epoca contemporană în India nu au o filiație directă cu tradiția budistă Yogachara, trebuie totuși reținut că istoria Yoga nu poate fi înțeleasă fără apelul la filonul de gândire budist, care era cât se poate de viu la începutul mileniului I în India. Sutrele lui Patanjali sunt influențate fără îndoială de Yogachara budistă.
În filosofia Tathāgatagarbha (eul pur, ceea ce este dincolo de cea ce se duce și vine) este evidentă asemănarea cu conceptul atman din yoga hindusă. 
Astăzi tradiția Yogachara este vie în principal în cadrul budismului tibetan.
Ashtanga Respira

Pātañjalayogaśāstra

Pentru toți cei care practică yoga Pātañjalayogaśāstra (sutrele despre Yoga ale lui Pātañjali) reprezintă o carte fundamentală. 

Această carte este compusă din 196 de fraze - sutre (sutras) privind tehnicile yoga și stările atinse de practicant.

Sutrele sunt însoțite de comentarii (bhasya).

Este greu de stabilit data lucrării sau dacă Patanjali chiar este un personaj istoric. In general este datată în jur de 400 era noastră, dar în mod sigur reia (compilează) texte mai vechi.

În epoca medievală au circulat mai multe versiuni, în diverse limbi din spațiul indian (dar și în arabă) fiind un text greu de datat astfel, dar dovedind în același timp că a fost un text viu, mereu actual, care a circulat, suferind inevitabil și deformări date de momentul reeditării sau locul reeditării.

Este o încercare de a integra practicile ascetice de tip sramanas despre care scriam aici în tradiția brahmanică.

Tradițional e împărțită în patru capitole.

O traducere în limba română găsiți aici 

Deosebit de importantă este sistematizarea celor opt laturi (Ashtanga) ale yoga, pentru prima dată enuntate chiar în acest fel:

Yamas - regulile etice

Niyama - regulile de conduită

Asana - posturile fizice (în comentarii sunt sugerate 12 posturi)

Pranayama - respirația conștientă

Pratyahara - controlul senzorial

Dharana - concentrarea

Dhyana - contemplarea, meditația

Samadhi - în fapt scopul întregii practici, realizarea unității, armoniei, în ființa practicantului.

Mulți comentatori arată că Pātañjalayogaśāstra este în mod sigur influențată de gândirea budistă, dar despre asta într-o altă postare.

Hell-Bent

Benjamin Lorr, Hell-Bent

Cartea lui Benjamin Lorr este o carte mai putin obișnuită despre yoga, Nu te învață nimic despre yoga în sine, nu pretinde nici să-l crezi, nici să respingi ceva. Este o carte despre experiența unui practicant de yoga. Ce simte un învățăcel.
Benjamin Lorr a practicat în cadrul școlii lui numite Bikram Yoga. E un stil de yoga care presupune că aceasta trebuie să fie practicată într-un mediu foarte cald ( la limita suportabilității). Desigur există o dezbatere dacă o astfel de practică este, sau nu, recomandabilă pentru sănătate. Însă nu această parte este cea mai interesantă.
Benjamin Lorr surprinde foarte bine ce înseamnă, ca experiență personală, a practica yoga. Este o experiență contradictorie. NU, nu este roză ca în postările de facebook pline de practicanți cu corpuri perfecte care parcă trăiesc în deplină armonie cu universul. Și totuși, ceva este acolo...
O carte pe care o recomand cu toată convingerea...

Mahabharata – primul izvor de practici Yoga sistematizate

Ganesha scriind Mahabharata

Dacă e să vorbim de cele mai vechi texte în care un practicant de yoga modern ar recunoaște niște practici yoga acestea se regăsesc în Mahabharata (sec. al III-lea d.Ch.)

Mai precis în cartea a douăsprezecea Mokșadharma sunt sistematizate practicile yoga.

Esența era obținerea gândirii dirijate, nederanjate de senzații.

Conceptia despre Yoga in Upanisade

Zeul Yama si Nachiketas

Prima concepție mai elaborată despre Yoga o gasim in Upanisade, mai precis în Katha Upanisad (sec. al VII-lea până în sec I î.Ch.- cronologia este controversată). Într-un dialog între zeul Yama al morții și tânărul Nachiketas se reia imaginea carului (să ne reamintim că yoga înseamnă în primul rând jug, sistem de prindere a animalelor la un car), dar cu o simbolistică a salvării.

Astfel corpul este carul însuși, eul (atman) este pasagerul în acest car, conștiința (buddhi) este conducătorul carului care ține hățurile care sunt  mintea, voința (manas) prin care sunt stăpâniți caii, adică simțurile (indriya), drumurile pe care merge carul fiind obiectul simțurilor (vișaya).

Scopul este de a ține simțurile sub control. dacă ele sunt scăpate de sub control rezultatul este ciclul neînrerupt al renașterilor și al suferinței. Dacă eul prin intermediul conștiinței și voinței controlează simțurile, atunci renașterea nu se va mai produce. Starea în care simțurile sunt controlate este desemnată chiar cu termenul yoga.

pericolul este semnalat a fi în confuzia pe care fac cei mai mulți între principiile spirituale (purușa), cu existența materială (prakrti). Existența umană este dominată de identificarea, ilusorie, ale unor elemente materiale ca fiind spirituale și, de aici, suferința.

Primii practicanți de yoga

Borobudur. Prințul Siddhartha devine ascet

Istoric, primii care pot fi considerați practicanți de yoga au fost asceții denumiți Śramanas. Practica lor este probabil independentă de tradiția Vedică. Ei sunt în căutarea unei metode prin care să întrerupă ciclul renașterilor (samsāra) și suferința umană sub imperiul karma, scop în care dezvoltau tehnici de meditație (dhyāna). Scopul era denumit fie mokṣa (eliberare) fie nirvāna (extincție).

Śramanas înșiși nu-și numeau practica yoga dar mai târziu o regăsim menționată în Mahābhārata sub numele de dhyānayoga.

În contextul acestor practici ascetice (tapas) trebuie considerate și tradițiile despre Buddha, care el însuși a încercat astfel de tehnici de mortificare. De exemplu, în Mahāsaccakasutta Buddha povestește despre reținerea respirației și senzațiile trăite, precum și postul îndelungat ținut cât „buricul i-a atins șira spinării”, ajungând la concluzia că toate aceste practici extreme nu i-au adus nicio cunoaștere dincolo de condiția umană.

Interesant e că și anticii din Europa auziseră de ei. Clement din Alexandria pomenind printre filosofii barbari pe Sarmanai si Brahmanai.

Porphyrius din Tyr chiar descrie mai pe larg practicile acestora numindu-i Samanean și punându-i alături de gymnosophisti. Ba chiar spune că unii ar fi ajuns chiar în fața lui Cesar. De altfel, e de înțeles admirația sa: Porphyrius era vegetarian convins și predica el însuși vegetarianismul așa că, probabil, s-a simțit încântat să găsească niște confrați undeva pe Indus.

Ce însemna inițial cuvântul Yoga?

pagina din Rg Veda marcată cu accente pentru recitare

Cuvântul Yoga este de găsit chiar în vechile Rg Veda (sec. XV-XII î. Ch.). Înțelesul său inițial este acela de jug (de altfel cuvintele au o evidentă rădăcină comună, indo-europeană). Apare în desemna jugul cu care erau înhămați caii la carele de luptă ale eroilor vedici. Cu timpul, de exemplu în Mahabharata, Yoga (jugul) va căpăta și o semnificație ezoterică, cu referire la practici care asigură salvarea spiriruală a celui care le adoptă.

Cea mai veche practică Yoga consemnată

pagină de manuscris vechi cu Atharva Veda

Cea mai veche mențiune a unei practici care ar putea fi considerată că ține de practicile pe care le descriem astăzi ca yoga se află în Atharva Veda. Mai târzie decât Rg Veda, Atharva Veda (scrisă în jur de 1000 î.Ch.) este o colecție de incantații, vrăji, practici medicale, care ar fi trebuit să asigure sănătate, viață lungă și dragostea persoanei dorite.

O serie de mantre descriu Respirațiile lui Vrātya (Vrātya fiind o persoană care a ales calea ascetică a vieții)

(16.I-2) Vrātya are șapte respirații superiore (prāna), șapte respirații inferioare (apāna), șapte respirații atotcuprinzătoare (vyāna).

Cu mai spuneam, în Yoga esențială e respirația! 

(apud Roots of Yoga, James Mallinson și Mark Singleton, Penguin Books, 2017, p. XII și 137)

The Art of Vinyasa

Richard Freeman, Mary Taylor, The Art of Vinyasa

Am plăcerea să mă laud că am pus mâna pe ultima carte a lui Richard Freeman, realizată în colaborare cu Mary Taylor. Richard Freeman este unul dintre elevii importanți ai lui Sri K. Pattabi Jois, și unul dintre principalii popularizatori ai Ashtanga Yoga în Statele Unite. În articolul Maestrul. Yoga cu picioarele pe pământ este un videoclip unde Richard Freeman, alături de alți elevi ai lui Pattabi Jois, fac o demonstrație sub ochii maestrului.

Asta era cu mulți ani în urmă. Acum, Richard Freeman, ajuns la o etate venerabilă și el, expune în această carte propria experiență.

Încă din primele rânduri Richard Freeman avertizează că yoga trebuie abordată realist. Trebuie practicată cu perseverență și efort. Nu sunt rezultate garantate și nu se întâmplă minuni. Autorul compară abordarea practicii yoga cu a pune o masă bogată pentru oaspeți. Care s-ar putea să nu vină. Însă trebuie să pui acea masă în fiecare zi în onoarea acelor oaspeți, 

India - Yoga cu picioarele pe pamant

Daca citesti 90% din literatura de calatorie despre India ai impresia ca India este o tara in care te impiedici la fiecare colt de stada de cate un practicant al meditatiei si iluminarii intensive. Multi dau fuga sa se pregatesca in tainele yoga in vreo scoala din India, daca se poate cat mai aproape de Varanasi.
Daca il cititi pe Iyengar o sa aflati ca nu e nevoie sa mergeti departe ca sa faceti yoga. Cel mai bine e sa faceti asta acasa intr-un spatiu familiar, unde va simtiti confortabil.
Iar indienii sunt si ei oameni care vor sa traiasca asa cum traiesti si tu, cititorule, normal, inconjurat de confortul occidental.

Iata un hit recent lansat de un film indian.

Beneficii. Yoga cu picioarele pe pamant

Daca tot e sa te apuci de yoga, te intrebi ce beneficii pot fi.
Ce pot eu sa spun ca unul care fac asta de vreo 2 ani din care unul ceva mai perseverent?
Ceea ce sigur va bucura pe doamne si domnisoare, da, yoga lucreaza corpul. Nu spectaculos ca un program de fitness, dar lucreaza. Nu-i nici o surpriza ca practicantele de yoga sunt, zdrobitor, majoritare.
Te energizeaza. Pe cuvant, puteti inlocui cafeaua de dimineata cu o sedinta de jumatate de ora de yoga. Pe acelasi motiv nu recomand yoga seara la ore tarzii. La un moment, constrans de alte obligatii, am mers la niste ore de yoga programate seara mai tarziu. Pace sa dorm dupa aceea. Organismul se incarca cu energie si e gata de actiune si nu de somn. Si daca trebuie a doua zi sa va treziti dimineata sa mergeti la sujba, o sa fie cam greu.
Concentrarea asupra posturilor si asupra respiratiei este o forma, la modul cel mai simplu al acceptiunii, de meditatie. Alungati grijile si uratal din mintea voastra.
Una peste alta ajuta sa va tina in forma. Ia uitati ce facea Iyengar la 59 de ani, o varsta cand altii se gadesc la pensie si la modelul de baston.

Maestrul. Yoga cu picioarele pe pământ

Oricât sunteți de dornici să învățați de prin cărți și filme, Yoga se transmite tradițional prin învățarea cu cineva care are o cunoaștere anterioară mai profundă a lucrurilor, un maestru, un guru. Lucrurile nu trebuie absolutizate, guru nu este un obiect de venerație, dar în mod sigur este o cauză de inspirație ca să ajungeți să vă implicați în practica yoga.
Acum este o inflație de profesori de yoga. E greu de făcut o alegere, numărul impostorilor fiind mare.
Totuși pot fi găsite niște criterii.
Într-un articol anterior îl dădeam exemplu de practică pe Peter Hurley. Peter Hurley, (ați văzut ce frumos respiră ?), a studiat cu Tim Miller. Tim Miller a fost elevul lui Pattabhi Jois. Iar Pattabhi Jois a fost discipolul lui Krishnamacharya. Iar Krishnamacharya e tăticul a ceea ce înțelegem astăzi ca fiind yoga.
Ce vă spune asta? Un maestru nu apare din senin. Trebuie să fi avut și el un maestru. Cu cât legătura aceasta e mai strânsă cu o școală reputată a împărtăși tradiția yoghină așa cum a fost ea sistematizată de Krishnamacharya cu atât șansele sunt mai bune să aveți a face cu un maestru de calitate și nu cu un simplu exploatator al modei.
Alți discipoli ai lui Krishnamacharya care au dezvoltat școli reputate de yoga sunt Iyengar, Indra Devi (prima discipolă femeie a lui Iyengar), A.G. Mohan. Astfel au apărut denumiri precum Ashtanga Yoga (ce cu umilință încerc și eu să practic) nume folosit de școala lui Pattabhi Jois, sau Svastha Yoga folosit la școala lui A.G. Mohan. În ce privește pe Iyengar se vorbește chiar de Iyengar Yoga. Diferențele nu sunt esențiale, sunt practicanți care au trecut prin toate școlile. Există să spunem doar deosebire de nunață, de pus accentul pe un aspect sau altul al practicii.
Și pentru inspirația dumneavoastră o demonstrație făcută de 6 discipoli „de frunte” ai lui Pathabhi Jois, în prezența maestrului, destul de în vârstă atunci, prin anii 1980. E și Tim Miller acolo.

Ce se face la o ora de Yoga? Respirati

Cand am vorbit despre Light on Yoga spuneam ca cel mai important in Yoga este sa respirati. Mai jos o sa vedeti doua filme unde Peter Hurley face o demonstratie cu tot felul de comentarii utile invataceilor a seriei intai din Ashtanga Yoga. Ashtanga e una dintre scolile de Yoga, insa deosebirile dintre scoli (daca e vorba de lucruri serioase, bineinteles, nu pacaleli) nu sunt fundamentale.

Peter Hurley este un invatacel al lui Tim Miller, care la randul sau a studiat cu ... dar nu va zapacesc acum, poate o sa revin pe tema alegerii profesorului de Yoga.

Fiti atenti in primul rand cum respira, si cata atentie este acordata problemei respiratiei care este marcata exact si cu litere mari in video.

 



Ceea ce vedeti este Yoga fara "circ", o demonstratie didactica facuta de un practicant avansat. Exista variante mai usoare pentru posturi, abordabile de catre incepatori. Nu va descurajati. In acelasi timp exercitiul foarte bine executat prezentat aici poate sa va inspire.

Light on Yoga - Yoga cu picioarele pe pamant

B.K.S. Iyengar, Light on Yoga

Nu o sa va bat la cap aici cine este Iyengar, Wikipedia va spune mai multe.
Cartea lui Iyengar este un pretext pentru ceea ce vreau sa scriu in continuare.
Yoga a devenit o moda. Orice starleta in criza de audienta declara raspicat in reviste cu poze colorate si emisiuni la ore tarzii cum a descoperit yoga si cum i-a schimbat viata. Internetul e plin de reclame cu iz de parfumuri orientale si muzica de sitar in fundal. Sau, si mai incitant, cu fete frumoase si baieti musculosi in pozitii inspirate intr-un decor mirific de munte sau pe malul marii (sau si pe malul marii si in varful muntelui impreuna daca se poate).
Despre experiente reale nu prea vorbeste lumea. Din acelea pentru oameni cu slujba, ore suplimentare, burtica, chelie, plus niste dureri de spate care nu prea te lasa sa te apleci in fata. Asa ca am simtit nevoia sa aduc cu picioarele pe pamant pe toti entuziastii, care nu au nici un criteriu sa discearna. Orice clasa de yoga incepe cu recomandarea de a sprijini ferm talpa in pamant. Daca vreti sa va apucati de yoga luati decizii cu picioarele pe pamant.
Ca sa incep cu evidentele, Yoga nu se face pe malul marii si nici in varful muntelui. Yoga se face intr-o incapere care sa asigure o temperature confortabila, si unde sa te poti simti in general bine. E chiar contraindicat sa mergeti afara. Daca sunteti incepatori e pur si simplu o experienta traumatizanta sa incercati yoga afara. Yoga agita indeajuns energia voastra interioara incat orice vine din afara nu va ajuta cu nimic, dimpotriva. Pozele acelea cu fete si baieti sunt doar reclama, si inca una desantata. Numai dupa  ce ajungeti sa va stapaniti mai bine pe voi insiva, dupa ce strangeti ceva practica in spate, puteti indrazni sa mergeti si afara pentru yoga. Dar asta numai cand stiti ca puteti sa va stapaniti pe voi insiva atat cat sa ignorati in timpul practicii yoga ce e in jurul vostru.
Pe de alta parte fiti optimisti. Yoga nu e doar pentru fete frumoase si baieti muschiulosi ca in poze.  Yoga nu e circul de stat. Faptul ca cineva poate sa "stea in urechi" nu inseamna ca e mai bun decat ceilalti. Yoga are asane (posturi) pentru toti, si pentru cei mai dotati fizic, si pentru cei care sunt mai defavorizati la acest capitol. Important este sa integrati asta in viata voastra.
Si mai ales sa respirati. Daca vreti sa aleg ce e esential pentru yoga aceasta este respiratia. Un practicant va sti un singur lucru cu siguranta: atat cat e in viata are respiratia. Mercedesul din garaj, vila babana sau contul in banca pot dispare maine, insa cat esti in viata respiratia nu ti-o ia nimeni. E un punct de reper intr-o lume a aparentelor.
Poate o sa mai revin pe tema asta.