Beetlejuice Beetlejuice

 

Beetlejuice Beetlejuice,2024  regia Tim Burton, cu Michael Keaton,Winona Ryder, Catherine O'Hara, Jenna Ortega, Justin Theroux, Monica Bellucci

Tim Burton a devnit nostalgic după producția care l-a făcut „mare” în 1988, Beetlejuice. Așa că i-a făcut o continuare.

Filmul a avut succes la public și încasări generoase, așa că se poate vorbi de un succes, cel puțin comercial. Eu aș zice că e vorba de un simptom al nivelului deplorabil al producțiilor actuale. Da, e un film Tim Burton, inventiv când vrea asta, și publicul a simțit asta și a văzut filmul cu plăcere. Prin comparație cu ce e în jur, e un film bun, dar nu foarte...

În primul rând filmul se chinuie să înghesuie în scenariu personajele jucate de Winona Ryder și Catherine  O'Hara în primul film. Așa după 30 de ani, să marcheze continuitatea. Demers nu prea reușit. Roluri nu prea ofertante, iar cele două actrițe nu prea au nimic de spus. 

Esențialul, desigur, e Beetlejuice, adică Michael Keaton. Care nu dezamăgește, dar, totuși, vârsta își spune cuvântul, nu mai este aceeași energie.

Rămân glumițele ușurele, corecte politic, și multă inventivitate în imagini (și ilustrare muzicală), nu e rău, dar cam puțin.

Miss Peregrine's Home for Peculiar Children

Miss Peregrine's Home for Peculiar Children, USA, UK, 2016, regia Tim Burton, cu Eva Green, Asa Butterfield, Samuel L. Jackson

Tim Burton se joaca in acest film de-a genul fantasy. Aparent e o poveste pentru copii, sau nu asa de copii care redescopera lumea copilariei. Dar e loc destul pentru fantezia lui Tim Burton care face un antifilm cu supereroi, sub aparenta aceasta de poveste de adormit copii.
Scene frumoase - ce poate fi mai erotic decat sa tii cu o funie pe iubita care efectiv zboara? - si un final debordand de energie si creativitate demn de cele mai bune creatii marca Tim Burton.
Samuel L. Jackson aici este "cel rau", dar o sa-l tineti minte pentru aparitiile lui.

Big Eyes, Ferestrele sufletului

Big Eyes, Ferestrele sufletului, USA 2014, regia Tim Burton, cu Amy Adams si Christoph Waltz,

Tim Burton paraseste ceea ce stie el sa faca el mai bine, filme fantastice, si vine pe taramul biografiilor. Big Eyes este o poveste biografica a pictoritei Margaret Keane si a sotului sau. Totusi povestea e din categoria a ceea ce Tim Burton iubeste sa faca: sa ecranizeze povesti in care aparenta si realitatea se afla in conflict. 

Daca Tim Burton pare un pic stresat ca e pe un teren care nu  e al lui in realizarea de film, si livreaza o regie doar corecta, in care o sa recunoateti in cand in cand obsesiile sale despre familia perfecta a anilor 1950, filmul ramane unul memorabil si care merita sa fie vazut prin cei doi actori care tin rolurile principale. Amy Adams nu a luat degeaba Globul de Aur pentru ca este stralucitoare in a fi femeia anilor 1950, capabila, talentata, dar speriata de a-si juca cartile intr-o lume a barbatilor.

Christoph Walz este Walter Keane, sotul artistei,  fermecator si in acelasi tip cinic exploatator al talentului sotiei sale.

Si prin cei doi o sa traiti drama lumii noastre cotemporane in care marketing-ul si public relations au devenit mai importante decat produsul in sine.

Dark Shadows/Umbre întunecate, sau cum fac sex vampirii

Dark Shadows, Umbre întunecate SUA, 2012. Regie: Tim Burton.Cu: Johnny Depp, Eva Green, Michelle Pfeiffer, Jonny Lee Miller, Helena Bonham Carter.

Dark Shadows este un remake după un serial de succes cu vampiri difuzat în USA între 1966 şi 1971.  Povestea este cea a unei familii care ascunde secrete vampireşti într-un oraş mic american în competiţie cu vrăjitoarea cea rea care doreşte să stăpânească la rândul ei orăşelul.

Nu e deloc o misiune uşoară să refaci esenţa unui serial de acum vreo 40 de ani, încât să fie gustat de publicul actual.

Tim Burton a încercat să aplice o reţetă care îi iese bine lui Tarantino, se iau trăsăturile culturii pop ţintă (în cazul de faţă anii 60 început de anii 70) şi se recombină într-o poveste pentru publicul anilor 2000.

Tim Burton este însă mai mult un stilist rafinat decât un admirator al culturii pop aşa că filmul o scaldă între două tendinţe:1. un film horror Gotic, stilizat marca Tim Buton, 2. O parodie a kitch-ului perioadei aminte mai sus, cu tot felul de glumiţe privind aventurile unui vampir cu maniere de sec. al XVIII-lea într-o lume în care vedeta e Alice Cooper.

Deşi câte ceva iese bine, scena sălbatică de sex dintre vampiri, cu ţigara de după inclusă, poate fi înscrisă la scene memorabile, filmul are prea puţin umor ca să fie o comedie bună, şi prea mult umor că să iei în serios artificiile de stil ale regizorului.

Alice in Tara Minunilor

Alice in Tara Minunilor/Alice in Wonderland, SUA, 2010. Regia: Tim Burton Cu: Johnny Depp, Mia Wasikowska, Helena Bonham Carter, Anne Hathaway.

Filmul, in ciuda titlului nu prea are legatura cu povestea lui Lewis Carroll. Scenaristii au pastrat niste personaje, cateva teme secundare, insa au creat o poveste foarte americaneasca in care binele se infrunta cu raul si in care se pune accent pe ideea libertatii personale si a fi tu insuti. Asta nu inseamna ca nu avem un un bun film marca Tim Burton. Imaginatia acestuia si animatia marca Disney creaza o lume speciala care tine in priza spectatorul, insa mai putin noire ca deobicei, ba chiar asa spune ca e un Tim Burton pastel, caci, nu e asa, e un film destinat in special publicului cu varste mici. Fiind un film de Tim Burton, desigur in el joaca Johnny Depp si Helena Bonham Carter. Care nu pot fi decat buni in rolurile lor. Insa marea realizarea actoriceasca nu vine de la ei, ci de la Anne Hathaway, care este o printesa cea buna cu totul deosebita de ceea ce ati vazut pina acum. O printesa atat de buna incat esti in pragul de a o detesta. Trebuie vazut filmul ca sa intelegi ce inseamna asta, si sa intelegi maiestria actorului pentru o astfel de partitura.