A Monster Call, Copacul cu povești

A Monster Call, Copacul cu povești, USA, UK, Spania 2016, regia J.A. Bayona, cu Lewis MacDougall, Felicity Jones, Sigourney Weaver și Liam Neeson

În primul rând trebuie să spun că, în ciuda titlului în variantă românească, nu este un film pentru copii. Este o dramă, și una care presupune mult curaj pentru a fi abordată. Un puști se confruntă cu ceea ce este de nesuportat la orice vârstă, dar cu atât mai greu când e vorba de un copil: mama are o boală incurabilă și trebuie să moară. În lumea noastră care escamotează cu orice preț sfârșitul iminent (oare de ce?), iată un film despre marea trecere.
Și este vorba de un film senzațional de bine făcut. În primul rând este o poveste solidă, în care furia, și debusolarea, sunt sublimate și demonii alungați prin narațiune. Filmări perfecte, cu momente de animație efectiv capodopere ale artei grafice.
Tânărul Lewis MacDougall, la numai 14 ani reușește să se descurce cu un rol mai mult decât problematic. Felicity Jones, mama, și Sigourney Weaver, bunica, completează excelent distribuția.
E un fil pe care îl recomand fără reținere, doar cu atenționarea că trebuie să vă rezervați timp să vă refaceți emoțional după ce îl vedeți.

Rogue One

Rogue One, USA 2016, regia  Gareth Edwards,  Felicity Jones, Diego Luna, Forest Whitaker, Riz Ahmed

Rogue One a fost făcut cu țintă sigură nostalgicii seriei Star Wars. Este absolut de admirat efortul realizatorilor de a face un film care să arate cât se poate de mult precum seria originală din anii 1970-1980.
Sub acest aspect, ca unul din cei care am fost încântat în copilărie de imaginația lui George Lucas, nu pot decât să mă declar satisfăcut.
Desigur scenariul nu plesnește de originalitate, și e previzibil chiar dincolo de faptul că e un prequel al cărui deznodământ îl știm din seria originală. Unii își mai amintesc că în primul film al seriei (A New Hope) se vorbește de niște rebeli care s-au sacrificat ca să facă rost de planurile Stelei Morții, arma absolută a Imperiului.. Acest film este povestea lor. Poveste tragică cu o victorie amară, și de aceea realizatorii s-au inspirat mult din imaginile din The Empire Strikes Back. ceea ce nu e rău, căci toți admiratorii seriei consideră acel film ca un vârf artistic pentru Războiul Stelelor. Forța filmului stă în amănunte, în scenele create cu imaginație, și cu un pic de umor adus de un robot imperial capturat de rebeli, plin de sarcasm. Astfel că le iertăm că nu au rezistat modei de a pune ca personaj principal o eroină, cu nota că au adăugat și un personaj principal masculin credibil, astfel că lucrurile funcționează ceva mai bine pe ecran.
După semi-duda din Star Wars: Episode VII - The Force Awakens aș prefera ca povestea Star Wars să fie continuată de echipa din Rogue One, iar J.J. Abrams să fie trimis la plimbare.

The Theory of Everything

The Theory of Everything, USA, UK 2014, regizor James Marsh, cu Eddie Redmayne, Felicity Jones

Filmul are o poveste adevărată şi zguduitoare. Este povestea celebrului Stephen Hawking, dar mai ales a soţiei sale care l-a sprijinit în viaţă. Povestea unui sacrificiu de sine. Oricât de geniu este Stephen Hawking este şi mai genial faptul că în spatele său a fost o soţie care l-a sprijinit şi suportat, în ciuda handicapului care ar fi alungat pe oricine altcineva. Stephen Hawkings este rezultatul geniului său cât şi al sacrificiului soţiei sale, pentru că în lipsa unei vieţi personale "normale", e puţin probabil că am fi avut un renumit Stephen Hawkings, ci doar un caz clinic într-un spital specializat în asistarea persoanelor cu dizabilităţi.

Desigur oamenii nu sunt îngeri, există umbre în această poveste, dar aşa este în definitiv viaţa.

Felicity Jones merita şi ea un Oscar pentru acest film, dar a fost mare aglomeraţie de roluri bine făcute în acest an la Oscaruri.