The Man from U.N.C.L.E.

The Man from U.N.C.L.E., USA, Marea Britanie 2015, regia Guy Ritchie, cu  Henry Cavill, Armie Hammer, Alicia Vikander, Hugh Grant,

Un film făcut de Guy Ritchie desigur nu trebuie ratat.

Filmul reia mijloacele artistice ale filmului cu agenţi secreţi din anii 1960, le amestecă cu haz şi dragoste, pentru a obţine un film plăcut pentru publicul anului 2015.

Desigur filme de acest gen s-au mai făcut. Ce atrage în mod special atenţia este că Guy Ritchie, foarte cunoscut  cum se joacă în filmele sale cu timpul naraţiunii cinematografice, observă cu mare atenţie timpul naraţiunii în filmul din acea perioadă, pe care l-am descrie astăzi, raportat la filmele de acţiune de acum, explozive, ca fiind un timp "leneş", care curge încet, ba chiar "prolix". Aşa că regizorul se joacă cu timpul naraţiunii în stil anii 1960 obţinând efecte comice explozive pentru spectatorul anului 2015.

Mirror, Mirror

Mirror, Mirror/ Oglindă, oglinjoară, SUA, 2012. Regie: Tarsem Singh. Cu: Lily Collins, Sean Bean, Julia Roberts, Armie Hammer, Nathan Lane

Dacă nu v-aţi dat seama, e vorba de Albă ca Zăpada. Despre cei şapte pitici nu pot să spun decât că fac cinste oricărei trupe de circ profesionist. În general sunt simpatici, chiar şi atunci când sunt cam villain. Doar da aia e Albă pe acolo, ca să îi facă simpatici. Care Albă se îmbracă ceva între muşchetar şi costumul clasic din animaţia Disney. Plus fundă. 

Plus glume politice (ce vreţi, e criză, bine că mai putem râde). 

Plus o mutriţă ingenua a la Audrey Hepburn, Mic dejun la Tiffany. Plus prinţul cu pieptul lat şi păros. Bărbatul obiect al dorinţei, şi nu invers. Şi bineînţeles adorabil, obiect dispută între regina cea rea şi Alba. Mai ales că e deobicei în izmene. De vină sunt piticiii.

Am ajuns şi la Julia Roberts. În rol de regină rea şi mamă vitregă. Prima dată pot să spun că Julia Roberts joacă bine. Este detestabilă cât cuprinde. Dar nu destul de detestabilă ca să nu înţelegi slăbiciunile unei femei trecute de prima tinereţe. Sau mai bine zis ale unei vedete de la Hollywood. Căci filmul este plin de trimiteri ironice la adresa Hollywood-ului şi obiceiurilor sale. Scena tratamentului de întreţinere este de antologie.

Într-un cuvânt mai rar poţi vedea îmbinate cu atâta măestrie, temele romantismului din vremea când fraţii Grimm au cules basmul cu Alba ca Zăpada, exuberanţa baroc- exotică a regizorului  Tarsem Singh, referinţe culturale până şi în ultima piesă de vestimentaţie (costumele şi decorul sunt superbe),şi umor de calitate.

Cu un final pe măsură cu muzică şi dans ca la Bollywood.