O carte care susține ideea că Republica Democrată Germană (Germania de Est, Germania comunistă, RDG, GDR) nu trebuie privită ca un accident al istoriei, o aberație față de “adevărată Germania” Republica Federală Germania, RFG, ci ca parte a istoriei Germaniei. Oamenii au trăit în RDG între 1949 și 1990, au suferit, dar și s-au bucurat de realizarile lor, au cunoscut restricții, dar au avut și anumite avantaje, pe scurt au trăit cu bune și cu rele, și experienta aceasta nu poate fi aruncată la un “coș al istoriei” doar pentru că la un moment dat RDG a încetat să existe. Din păcate o astfel de atitudine de desconsiderare, de privit RDG doar ca un produs al războiului rece, un simplu pion în confruntarea dintre SUA și URSS, nu servește la nimic pentru a înțelege particularitățile, de pildă, ale votului din zilele noastre ale cetățenilor germani din partea de est a Germaniei, care par a se simți tot mai puțin reprezentați de partidele tradiționale.
O carte bine scrisă, care pornește explicarea diverselor aspecte ale vieții germanilor din RDG de la cazuri particulare, asigurând implicarea emoțională a cititorilor.
Deși aparent regimurile comuniste apar observatorului superficial a fi închistate intr‐o nemișcare ideologică, a doctrinei marxist-leniniste, realitatea din RDG, ca și în alte tari cu același regim politic, este cea a unei evoluții, a încercării de adaptare, cu unele realizări, dar evident si cu multe eșecuri.
Foarte interesante capitolele care descriu efortul conducerii RDG de a construi o națiune “est‐germană” revalorizând persoane istorice, altfel greu de armonizat cu propaganda comunistă, centrată pe viziunea marxistă a luptei de clasa, personaje istorice precum Martin Luther sau Bismarck.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu