Hail, Caesar!

 Hail, Caesar!, USA 2016, regia Joel Coen, Ethan Coen, cu Josh Brolin, George Clooney, Alden Ehrenreich, Ralph Fiennes, Scarlett Johansson, Tilda Swinton, Channing Tatum, Frances McDormand, Jonah Hill

Este o comedie in stilul fratilor Coen, cu un univers care comploteaza la rezolvarea tuturor problemelor, ajutat pe alocuri de bunele intentii ale oamenilor, dar unde oamenii sunt doar marionete amuzante ale unei vointe absurde care se joaca cu pasiunile lor.
De data aceasta la Hollywood-ul anilor 1950, cu vedete fara continut, idealisti cu vederi comuniste, unde ratiunea suprema este banul, dar si unde se produce magia cinematografului.
Cu un Clooney admirabil, cu Scarlett Johansson depasindu-se pe sine, si o intreaga "gasca" de vedete care se "baga" fie si la un rol episodic, spre incantarea spectatorilor.

The Wolf of Wall Street

The Wolf of Wall Street, USA 2013, regia Martin Scorsese, cu Leonardo DiCaprio, Jonah Hill

Vino lume să-l vezi pe DiCaprio în rol de mare şmecher care bagă banul fără număr, fără număr, în bautură, droguri şi femei. Hai, să recunoaştem că îl prinde rolul ăsta pe Leonardo al nostru mai celebru decât ăla cu Mona Lisa. Iar Scorsese ştie asta şi învârte camera după el de te ameţeşte de dai cu căciula de pământ "Meserie, domle'!".
Aşa e cu regizorii aştia care făceau filme tari încă de pe vremea când nu se inventaseră efectele pe computer, te fac să râzi şi să simți adrenalina ( ambele deodată) chiar şi atunci când ştii că se mai repetă pe ici pe colo (filmul seamănă binișor cu Casino, cu mult, chiar mult, mai mult sex, minus ceva violenţă).
De notat, dacă mai aveți chef să mai notaţi altceva decât pe idolul DiCaprio, idolul camerei de filmat al lui Scorsese, pe Jonah Hill care e bun de tot în rolurile secundare pe care le-a primit în ultima vreme.
Adică dacă vreţi să vedeți show, mergeți la The Wolf of Wall Street, nici nu o să observaţi cum zboară 3 ore.

This Is the End

This Is the End, SUA 2013, regia  Evan Goldberg, Seth Rogen,  Cu  James Franco, Jonah Hill, Seth Rogen

... si cu multi altii care apar in film jucand  propriul rol, pentru ca toti actorii se joaca pe ei insisi, cu numele lor reale, intr-o poveste pseudo-horror in care o gasca de actori de la Hollywood sunt confruntati cu, nici mai mult, nici mai putin decat Apocalipsa.

E genul de film care iti place tare sau pe care il detesti cu totul pentru ca granita dintre o satira smechera despre Hollywood si cretinismul total e atat de subtire ...

Depinde de fiecare spectator ce vrea sa aleaga...

Moneyball

Moneyball: Arta de a invinge, Regie:Bennett Miller. Cu: Brad Pitt, Robin Wright, Jonah Hill, Philip Seymour Hoffman, Kathryn Morris, Chris Pratt,

Brad Pitt nu mai e june prim. Si o stie si el. Asa ca a venit vremea sa mizeze pe roluri dramatice. Moneyball este un film facut sa arate ca poate. Si ii iese cat se poate de bine. 

Subiectul e cat se poate de ofertant: un antrenor de baseball, personaj real, Billy Beane mizeaza in organizarea echipei sale, o echipa cu buget redus, pe indicatori statistici, astfel incat sa poata utiliza cat mai bine jucatorii pr care si-i poate permite.

Desi pare un subiect facil, nu e si un rol facil. Billy Beane nu e dintre invingatorii incununati cu lauri si succes in cont, victoria e mai mult asupra sa insusi si inhibitiile proprii.  O victorie in competitia cu tine insuti e greu de aratat pe ecran, dar lui Brad  Pitt ii iese rolul.

Ca lucrurile sa fie perfecte, si rolul secundar al specialistului in calcule statistice, e facut senzational Junah Hill, un actor stiut doar din comediile TV de dupa-amiaza.