Problema Spinoza

 

Irvin D. Yalom, Problema Spinoza,

Irvin D. Yalom, psiholog prins de microbul literar, scrie o literatura sapientiala, care încearcă sa te facă familiar cu problemele filosofiei și psihologiei.

În această carte se ocupa de Spinoza și filosofia lui, dar și de antisemitism din perspectiva, psihologică, a unui nazist important, Alfred Rosenberg.

Deși cred ca genul acesta de carte i-a ieșit mai bine în Soluția Schopenhauer, lectura este agreabila. 

Mama si sensul vietii

Irvin D. Yalom, Mama si sensul vietii, traducere Dana Ligia Ilin, Humanitas, 2011

Irvin D. Yalom probabil este cel mai bun psiholog la scris literature. Am remarcat deja la el Solutia Schopenhauer. De data aceasta "mama si sensul vietii" e o colectie de povestiri, toate foarte concentrate pe teme ale realtiei psiholog - pacient.

Cea mai frumoasa este fara indoiala povestea care da titlul.

Eu o sa va dau doar cateva fragmente:

" - Dar, mama, nu înfrunți singurătatea. Ai rămas cu mine. Nu mă părăsești. Bântui prin gândurile mele. Prin visele mele.
- Nu, feciorașule.
Feciorașule: n-am mai auzit vorba asta de cincizeci de ani, uitasem că așa îmi ziceau adesea ea și tata.
- Nu e cum crezi tu, feciorașule, continuă ea, sunt unele lucruri pe care nu le pricepi, unele pe care le-ai priceput pe dos. Știi visul ală, cu mine care stau în mulțime și mă uit la tine care ești în vagonet și fluturi brațele către mine, și mă chemi, și mă întrebi cum te descurci în viață?
- Da, sigur că-mi amintesc visul meu, mama. Acolo au început toate astea.
- Visul tău? Asta vreau să-ți spun. Asta e greșeala, Oivin - crezi că eu eram în visul tău. Visul acela nu era visul tău, feciorașule. Era visul meu. Și mamele au vise.”

 

Solutia Schopenhauer

Irvin D. Yalom, Solutia Scopenhauer,

Cum americanii sunt obsedati de psihologi, de ce sa nu avenm si romane despre psihologi si psihanaliza. Poate ca ar fi mai bine daca ar merge la preot sau la o bere cu prietenii, dar in fine, fiecare cu obiceiurile lui.

Irvin Yalom este un psiholog, chiar renumit, care scrie carti, literatura, si o face bine fara indoiala. Filozoful Scopenhauer, luat ca pretext pentru dezvoltarea intrigii cartii, este apreciat ca un precursor al psihanalizei. Se ridica intrebari care ar fi mijloacele pentru a ne stapani angoasele existente, renuntarea de sine filosofica, abondonul eului in fata unor practici mistice, hedonismul, calea de mijloc (care o fi aia?). Desigur in carte nu gasim raspunsuri. Poate doar sugestia ca cel mai bine ne-am face noi insine psihologi.