Cut Bank

Cut Bank, USA 2014, regia Matt Shakman, cu Teresa Palmer, Liam Hemsworth, John Malkovich, Billy Bob Thornton, Bruce Dern, Oliver Platt

Cand nu mai speram sa vad vreun film bun, iata ca acest Cut Bank (titlul nu inseamna nimic e doar numele unei localitati) imi arata ca se mai fac si filme bune. 

Desi Matt Shakman imprumuta bine de la stilul fratilor Coen, arata ca stie sa stăpâneacă bine reţeta filmelor despre o Americă profundă, un univers "altfel" unde doar mâna lui Dumnezeu hotărăşte destine, ajutată şi de conspiraţia îngăduitoare a oamenilor.

O să găsiţi ritmul din Fargo, umorul negru şi absurd din Ladykillers, un set de actori care sunt ei înşişi o marcă, adică un film excelent.

The Judge

The Judge, USA 2014, regia David Dobkin, cu Robert Downey Jr., Robert Duvall, Vera Farmiga, Billy Bob Thornton, Vincent D'Onofrio

La prima vedere filmul nu are cu ce sa impresioneze: povestea pare construita din cliseele obisnuite ale filmelor americane despre baiatul cu succes "in the city", care se intoarce in oraselul lui de origine, plus ceva drama judiciara pe placul publicului american. Insa acesta este doar fundalul unei drame de caractere, care se joaca intre personajele principale, judecatorul (Robert Duvall foarte bun, cum deja stiam) si fiul sau (Robert Downey Jr. care dovedeste ca poate fi foarte bun si in altceva decat in rol de supererou). Drama se desfasoara in ritm si tensiune de tragedie greaca, unde hybris-ul fiului de a-si asuma rolul de protector al unui tata (prea) protector nu va ramane nepedepsit, dar zeii sunt milosi si pedeapsa are si partile sale bune.

Puss in Boots

Motanul incaltat, SUA, 2011. Regie: Chris Miller. Cu: Antonio Banderas, Salma Hayek, Zach Galifianakis, Billy Bob Thornton, Walt Dohrn, Zeus Mendoza, Amy Sedaris.

Pe Puss in Boots il cunoastem cu totii din seria Shrek. Din pacate vechiul prieten reuseste sa ne dezamageasca. Si asta nu pentru ca nu mai este Shrek in film, locul lui fiind luat de Humpty Dumpty (adica un fel de Hopa Mitica).

Vina apartine scenaristilor. Care sunt in pana vadita de inspiratie. Deoarece ei nu au nicio poveste de spus, daca nu cumva pelteaua fara gust despre frustrarile din copilarie ale lui Humpty tine loc de poveste, eu as cataloga-o aiureala freudiana.

Asa ca scenaristii au furat si ei ba de la un western, ba de la povestea cu vrejul de fasole, ba de la gasca cu oua de aur. In total impresia e asemanatoare cu jucaria pe care ala micu' a izbit-o de perete si apoi taticul grijuliu a lipit-o cu scotch.