M-am dus sa vad si eu premiatul si multlaudatul Aferim. Filmul confirma zicala: La pomul laudat sa nu te duci cu sacul. Desigur este de laudat incercarea lui Radu Jude de a face un film de epoca. Cu grija la detalii si la atmosfera epocii, Valahia 1835. Vreo 20-30 de minute filmul pare interesant dat fiind exotismul vremurilor trecute si modul placut in care sunt ele reconstituite de Radu Jude. Insa jocul asta cu lumea exotica de la 1835 este insuficient pentru un film intreg. Si nici asta nu functioneaza bine peste tot. Actorii sunt si mai asa si mai asa. Unii recita ca la Cantarea Romaniei.
In primul rand filmul are un scenariu ridicol. Sub pretextul drumului facut pentru prinderea unui tigan rob fugar, sunt introduse tot felul de personaje care nu au niciun rol in constructia dramatica. Sunt puse acolo doar pentru exotism si pentru o ilustrare scolarareasca pentru diferite cazuri de discriminare: dupa rasa, natie, conditie sociala, economica, de gen. In plus s-au pus cap la cap pasaje din divese texte de epoca pentru culoare vremii. Insa cine a scris scenariul nu s-a preocupat prea mult de unitatea lor. Asa ca se trece de la anumite tipare verbale la altele, incompatibile intre ele, in acelasi personaj. Ceea ce suna fals rau de tot.
Filmul daca a primit vreun premiu, l-a primit nu pentru calitatile sale artistice, ci din motive de corectitudine politica. Daca americanii au dat Oscar la "12 Years Slave" musai s-a simtit obligat si juriul de la Berlin sa dea un premiu filmului lui Radu Jude
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu