Filmul face parte din seria filmelor cu "o fata curajoasa care sparge tiparele si care salveaza lumea" de care isi bat joc subtil in comedioara Rewrite cu Hugh Grant, pe care va invit sa o vedeti. Ceea ce nu va invit sa faceti in cazul filmului de fata.
Dupa ce admirăm inca din primele cadre talentul de coafeza al personajului principal care cu o foarfeca ruginita isi face o freza demna de invidia celor mai tari case de hair styling din America, ne trezim într-o intrigă din care nu înţelegem decât că sunt unii răi care vor să prindă pe ăia buni, adică pe fata cu coafura şi prietenii ei. Şi ca să nu credeţi că tinerii de astăzi (sau din viitor, mă rog, că acţiunea se petrece undeva în viitor) sunt violenţi fără motiv, domniţa se zbate cu nişte coşmaruri despre nişte părinţi decedaţi din vina ălora răi.
După care se plimbă printre nişte ruine aranjate frumos şi pictural de responsabilul cu scenografia. Deşi zică-se e SF, singura scenă de cafteală mai de interes se petrece, clasic, în tren, ca în filmele cu cow-boy.
În sfârşit, după ce ne plictisim cu totul admirând machiajul impecabil al eroinei principale, indiferent de cât se buşeşete cu diverşi duşmani, aflăm că toată tărăşenia se petrece ca să deschidă o cutie.
Unde nu e ciocolată cu surprize, ci un mesaj de la o tanti apărută din senin care spune că fraierii ăştia se agitau degeaba, că toată treaba era să sară pârleazul cu care sunt înconjurate ruinele.
Probabil scenariştii care au scris chestia au fost selectaţi cu precondiţia de a avea doar jumătate de creier!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu