My Life in France

Julia Child, Alex Prud'homme, My Life in France, 2006

Cine este pasionat de gatit stie cine este Julia Child. Pentru toti ceilalti: Julia Child este cea care i-a invatat pe americani sa gateasca  si sa manance si altceva decat barbeque si aspicuri indigeste. A adus bucataria franceza in caminele americane. In fine a fost si prima vedeta de televiziune in domeniul emisiunilor culinare. (pe vremea cand Jamie Oliver nici nu se nascuse).

Cartea va da ocazia sa descoperiti si un om extraordinar.

Julia s-a nascut intr-o instarita familie din California. Partea buna este ca aceasta i-a dat ocazia sa dobandeasca o anumita educatie. Partea proasta era ca era evident destinata unei vieti plate si materialiste specifice mediului sau social. Tinand seama ca era si foarte inalta (1.90) ceea ce cam descuraja eventualii pretendenti, se indrepta, probabil, spre a deveni o domnisoara batrana cu ceva avere si ticuri caracteristice.

Al doilea razboi mondial va schimba aceasta stare de lucruri. Se angajeaza in armata, lucreaza pentru OSS (stramosul CIA, insa nu era vreo Mata Hari, ci doar o secretara care gestiona documente). Astfel calatoreste in lume (Asia) si mai ales il cunoaste pe Paul Child care ii devine dupa razboi sot si un sprijin foarte pretios si intelegator in demersurile sale, chiar si atunci cand pareau fara vreo finalitate practica. Paul Child este prezent în carte prin fotografiile sale, fiind un pasionat al fotografiei, si evident un artist si in acest domeniu.

Paul Child era el insusi o "figura". Artist autodidact, boem al nebunilor ani interbelici, calatorise peste tot in lume (ca marinar), si statuse in Franta o perioada lunga de timp.

Proaspetii casatoriti vor primi "cadou" o numire a lui Paul intr-un post modest pe langa Ambasada SUA din Paris (astazi am spune ca era un fel de angajat in PR).

Si asa incepe aventura frantuzeasca a Juliei Child. Care se indragosteste de mancarea frantuzueasca. Fiind o femeie activa, nu se multumeste  sa fie doar sotie de membru in corpul diplomatic, ci se pune sa studieze temeinic bucataria franceza la renumita scoala Cordon Bleu. 

Dupa absolvire impreuna cu niste prietene frantuzoaice pasionate va incepe sa predea cursuri de bucatarie frantuzeasca in special pentru publicul de expati din capitala Frantei.

Si mai ales incepe marele ei proiect: o carte de bucate care sa faca retetele bucatariei franceze accesibile americanilor. Nu o simpla colectie de retete, ci retete regandite in asa fel incat sa tina seama de ingredientele accesibile unei familii americane, de caracteristicile acelor ingrediente (de exemplu a cercetat cum faina americana se comporta comparativ cu faina frantuzeasca si a descoperit ca indicatiile din retetele franceze sunt de neaplicat in America, si trebuie adaptate, datorita caracteristicilor foarte deosebite), de utilarea obisnuita a unei bucatarii americane (cum sa faci bagheta frantuzeasca acasa, atat timp cat francezii mancau bagheta facuta in brutarii profesioniste, cu cuptoare profesionale). Fiecare reteta trebuia sa fie testata si pasii descrisi in amanunt.

Aceasta carte aparuta in Statele Unite (scrisa impreuna cu prietenele ei din Franta) va fi un mare succes, in ciuda volumului sau apreciabil si pretului destul de piperat.

Dincolo insa de aspectele profesionale ale povestii Juliei, din carte reiese si un observator atent si dibace al oamenilor, al obiceiurilor, un om care comunica extraordinar cu  si iubeste Franta. Cine este indragostit de Franta, mai ales Franta anilor 1950 trebuie sa citeasca neparat aceasta carte.

Dupa ce misiunile in strainatate ale sotului se termina Julia se intoarce in Statele Unite. Isi promoveaza cartea si la TV. In urma unei emisiuni de promovare, postul respectiv primeste scrisori in care este rugat sa o mai dea pe "doamna cu gatitul" si de aici se naste o emisune proprie culinara, care va fi la randul ei un succes, si transforma pe Julia Child in vedeta naţională în America.